Am petrecut aproape 20 de ani în banking și am avut șansa să văd această industrie din mai multe perspective: local, regional, național și internațional. Am urmărit transformarea industriei din interior. Mai târziu, experiența guvernamentală mi-a oferit și perspectiva pieței muncii, un domeniu care m-a preocupat profesional și academic. Astăzi, privind în urmă, cred că una dintre cele mai importante întrebări pentru banking nu mai este cum va arăta banca viitorului, ci cine va mai lucra în ea. Iar întrebarea devine cu atât mai relevantă cu cât inteligența artificială începe să transforme inclusiv activitățile intelectuale pe care le consideram, până de curând, greu de automatizat.
Banca în care am intrat nu mai există
Când am început să lucrez în banking, relația dintre bancă și client era, în primul rând, una fizică. Clientul venea în unitate, vorbea cu un angajat, semna documente, depunea sau retrăgea bani, schimba valută, solicita informații, cerea un credit sau deschidea un cont, iar o mare parte dintre aceste operațiuni presupunea prezența unui om în spatele ghișeului.
În anii care au urmat, am asistat la o transformare care a schimbat industria bancară: au apărut automatele bancare, internet banking-ul, aplicațiile mobile, semnătura electronică, procesarea digitală a documentelor și, treptat, o infrastructură capabilă să preia operațiuni care înainte erau realizate de angajați.
Depunerile și retragerile de numerar, schimburile valutare, plățile și multe dintre operațiunile curente au migrat către canalele digitale. Unitățile teritoriale s-au redus, iar odată cu ele s-a redus și numărul posturilor asociate activităților de front-office.
Astăzi, clientul poate intra în relație cu banca de la distanță, își poate deschide un cont, poate transmite documente, poate solicita produse și poate realiza operațiuni pentru care, în urmă cu un deceniu sau două, ar fi trebuit să ajungă într-o sucursală.
Am văzut această schimbare din interior și am văzut ce a însemnat ea pentru oamenii care lucrau în acele unități.
Prima lecție: tehnologia schimbă valoarea unei competențe
Există o realitate pe care orice profesionist dintr-o organizație mare ajunge, mai devreme sau mai târziu, să o înțeleagă: un rol poate fi foarte important astăzi și poate deveni mai puțin relevant peste câțiva ani.
În spatele unei poziții din organigramă se află un om care și-a construit o carieră, o familie și un anumit nivel de siguranță profesională, dar și o experiență acumulată în 10, 15 sau 20 de ani. În banking, vorbim adesea despre oameni în care organizația a investit masiv prin formare, certificări, programe de dezvoltare, expunere la procese complexe și responsabilități tot mai mari.
Transformarea tehnologică poate schimba însă valoarea economică a unei anumite competențe. O operațiune care necesita cândva zece oameni poate fi realizată astăzi de două persoane și un sistem informatic, iar un proces care presupunea o zi de muncă poate fi finalizat în câteva minute. O activitate repetitivă poate fi automatizată aproape complet.
Aceasta este logica economică a progresului tehnologic, iar bankingul a fost unul dintre domeniile în care această schimbare s-a văzut foarte clar.
A doua schimbare este deja aici
Digitalizarea a avut un prim efect asupra activităților repetitive și operaționale. Inteligența artificială schimbă însă ecuația pentru că începe să intre în zone în care valoarea angajatului era asociată în primul rând cu capacitatea sa de a analiza informații și de a formula concluzii.
Vorbim despre analiză de date, raportare, procesarea informațiilor financiare, activități de suport, compliance, anumite procese juridice, analiza de credit, documentare, customer support și o serie întreagă de activități administrative și analitice.
AI poate procesa volume foarte mari de informații, poate identifica tipare, poate genera documente, poate sintetiza informații și poate propune soluții într-un timp incomparabil mai scurt decât un om.
În multe dintre aceste situații, rolul angajatului se mută de la producerea rezultatului către verificarea, interpretarea și asumarea rezultatului generat de tehnologie.
Iar această schimbare are consecințe directe asupra numărului de oameni necesari pentru realizarea aceleiași cantități de muncă.
Un articol recent despre Société Générale spune foarte mult
La 23 septembrie 2026, Profit.ro publica un articol cu un titlu care, pentru cineva care a lucrat în banking, merită citit cu atenție: „Proprietarul BRD estimează economii de până la 600 milioane euro din implementarea AI”.
Société Générale estimează un potențial de economii de 500–600 milioane de euro prin utilizarea inteligenței artificiale, dintre care aproximativ 350 milioane de euro sunt estimate până în 2029. Grupul vorbește despre utilizarea AI în domenii precum raportarea automatizată, monitorizarea indicatorilor de performanță, programare și extinderea capacității de consiliere a clienților. În același timp, planul de reducere a costurilor include și reducerea efectivului de personal. Articolul Profit.ro despre economiile estimate de Société Générale prin AI
Pentru mine, informația are o semnificație aparte. Société Générale este grupul din care face parte BRD, iar BRD este una dintre instituțiile în care am lucrat. Cifrele acestea transformă discuția despre AI dintr-o discuție despre viitor într-o discuție despre prezent.
AI a intrat deja în ecuația economică a unei mari bănci internaționale.
Iar atunci când o companie vorbește despre sute de milioane de euro în economii, discuția despre angajați devine inevitabilă.
Pentru companie, ecuația este foarte clară
O bancă are nevoie de eficiență, productivitate și controlul costurilor, în timp ce urmărește creșterea randamentului capitalului. Dacă o tehnologie poate realiza o parte din activitatea desfășurată astăzi de oameni, într-un timp mai scurt și cu un cost mai mic, managementul va analiza inevitabil această oportunitate.
Pentru investitori, mesajul poate fi diferit de cel perceput de angajat. Reducerea costurilor poate însemna îmbunătățirea profitabilității, iar o profitabilitate mai bună poate susține valoarea companiei.
De aceea, anunțurile privind automatizarea, digitalizarea, reducerea costurilor sau utilizarea AI pot fi privite favorabil de piețele de capital. În cazul Société Générale, compania estimează că rentabilitatea capitalului propriu tangibil, ROTE, ar putea ajunge la 13–14% în 2029, față de aproximativ 11% în prezent, în timp ce raportul cost/venit este proiectat să coboare sub 55%, de la aproximativ 60%. Pentru divizia care include operațiunile de retail banking internațional și serviciile financiare, unde intră și România, ținta raportului cost/venit este sub 47% în 2029, față de 49,6% în prezent. Profit.ro — datele privind țintele financiare ale Société Générale
Acestea sunt cifre financiare.
În spatele lor există însă oameni.
Și aici începe partea care mă interesează cel mai mult
Ce se întâmplă cu oamenii?
Pentru că oamenii despre care vorbim sunt, în foarte multe cazuri, colegii mei. Sunt oameni alături de care am lucrat, cu care am construit echipe, am trecut prin perioade dificile și am sărbătorit rezultate. Sunt oameni în care am văzut investiții profesionale importante și care au acumulat competențe pe care o organizație le poate utiliza ani întregi.
De aceea, nu pot privi transformarea bankingului doar prin prisma indicatorilor financiari. Dincolo de cost/venit, ROE sau ROTE există o piață a muncii și există destine profesionale.
Angajatul bancar trebuie să își schimbe perspectiva
Dacă aș avea astăzi o discuție cu un coleg din banking care se teme că AI îi poate afecta locul de muncă, primul lucru pe care i l-aș spune ar fi să își privească valoarea profesională dincolo de poziția pe care o ocupă în organigramă.
Poziția se poate schimba. Competențele rămân.
Un profesionist care a lucrat în creditare a învățat să înțeleagă un business și să evalueze riscuri. Un analist financiar a învățat să interpreteze cifre și să construiască argumente. Un specialist în compliance a învățat să lucreze cu reguli și să anticipeze riscuri. Un jurist a învățat să interpreteze contracte și să protejeze interesele organizației. Un om din vânzări a învățat să înțeleagă clientul și să construiască relații.
Aceste competențe au valoare și în afara băncii. Uneori, chiar o valoare mai mare decât cea pe care o percepem atunci când lucrăm într-o singură industrie.
Bancherul poate deveni antreprenor
Un profesionist care a petrecut 15 sau 20 de ani într-o bancă a acumulat o perspectivă asupra economiei și a mediului de afaceri pe care puține alte profesii o pot oferi. A analizat companii, a evaluat investiții, a urmărit fluxuri de numerar, a înțeles mecanismele finanțării, a lucrat cu riscuri și a văzut, din interior, cum sunt luate deciziile într-o organizație mare.
Această experiență reprezintă capital profesional și poate fi transferată în consultanță, fintech, asigurări, management financiar, risk management, tehnologie sau antreprenoriat.
Am văzut oameni care au făcut astfel de tranziții și au reușit. Am făcut și eu, la un moment dat, un pas în afara sistemului bancar. Motivele au fost multiple, iar decizia a aparținut unui anumit moment al vieții profesionale, însă experiența acumulată în banking a rămas una dintre cele mai importante baze pe care mi-am construit etapele următoare.
Pentru cei care vor să rămână în banking
Băncile vor avea în continuare nevoie de oameni, însă profilul acestora se va schimba. Vor fi căutați profesioniști care înțeleg tehnologia, pot interpreta rezultatele produse de AI și pot combina experiența bancară cu data analytics, cybersecurity, risk management, juridic, compliance, psihologia clientului sau business-ul.
Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună fiecare angajat nu este doar „Mai va avea banca nevoie de postul meu?”, ci mai ales „Ce competențe voi avea atunci când banca va avea nevoie de mine?”
Aici apare responsabilitatea personală.
Organizația are responsabilitatea de a investi în oameni, însă fiecare profesionist are responsabilitatea de a investi în propria capacitate de a rămâne relevant. Trebuie să învățăm, să ne adaptăm, să înțelegem AI și să îl folosim. Ritmul schimbării este deja mai rapid decât ritmul în care multe organizații își pot transforma structurile.
Și există un mesaj pentru cei care angajează
Dacă o bancă a investit 10, 15 sau 20 de ani în formarea unui profesionist, merită să analizeze cu atenție ce poate face acel om într-un nou model de business.
Un angajat care cunoaște organizația, clienții, produsele, procesele, cultura și riscurile are un avantaj extraordinar. Poate că nu va mai face aceeași muncă, însă poate face o muncă mai valoroasă.
De aceea, pentru antreprenorii și managerii care caută oameni, recomand să privească și către profesioniștii care vin din banking. Experiența într-o bancă internațională înseamnă, de multe ori, expunere la procese complexe, reguli stricte, obiective comerciale, risc, audit, compliance, tehnologie și presiunea rezultatelor.
Aceste competențe sunt transferabile și pot deveni extrem de valoroase într-o companie care nu are nimic de-a face cu bankingul.
Ce cred că se va întâmpla
Cred că bankingul va avea mai puțini angajați în următorii ani. Multe dintre rolurile pe care le cunoaștem astăzi vor dispărea sau se vor transforma, iar în locul lor vor apărea roluri pe care astăzi abia începem să le definim.
Cred că AI va schimba structura organizațiilor bancare și că oamenii care vor rămâne relevanți vor fi cei care vor combina experiența acumulată cu capacitatea de a învăța permanent.
Viitorul nu trebuie privit ca o competiție între oameni și AI. Diferența va fi făcută de oamenii care învață să lucreze cu AI și de organizațiile care reușesc să transforme această colaborare în valoare.
După aproape 20 de ani petrecuți în banking, am ajuns să privesc cariera într-un mod diferit. Am înțeles că o poziție poate dispărea, o organizație se poate restructura, un departament poate fi reorganizat, iar o tehnologie poate transforma într-un timp foarte scurt ceea ce părea stabil de ani de zile.
Ceea ce rămâne este ceea ce ai învățat, competențele pe care le-ai construit, experiența pe care ai acumulat-o și capacitatea de a înțelege oamenii, business-ul și schimbarea.
Dacă aș putea transmite un singur mesaj unui coleg din banking care privește cu îngrijorare ceea ce se întâmplă astăzi, ar fi acesta:
Nu aștepta să afli dacă AI îți va lua locul de muncă. Folosește timpul pe care îl ai pentru a construi următorul tău rol.
Iar dacă acel rol va fi în banking, cu atât mai bine. Dacă va fi într-o altă industrie, experiența ta nu se pierde. O iei cu tine.
Într-o lume în care tehnologia poate înlocui tot mai multe joburi, cea mai valoroasă investiție rămâne capacitatea omului de a deveni relevant într-un loc în care încă nu există un algoritm pentru ceea ce știe el să facă.
Lasă un răspuns