În această dimineață, am urmărit un reportaj la TV despre formarea noului Guvern. Tema centrală: numărul foarte redus de femei în structura Executivului.
Televiziunea a extins analiza către Parlament, apoi către Instituția Prefectului – Prefecți și Subprefecți. Concluzia a fost aceeași: reprezentarea femeilor la cel mai înalt nivel decizional rămâne modestă, în ciuda tuturor eforturilor declarative de echilibru.
Mi-am amintit instantaneu de un episod din anul 2009. Lucram la BRD și am participat la un program internațional de integrare pentru tinerii manageri, organizat la sediul central din Paris al Grupului Société Générale.
La acel moment, ni s-a prezentat o statistică referitoare la structura de personal din România: un număr ridicat de femei angajate în sistemul bancar, dar ponderea acestora în pozițiile de conducere era covârșitor mai mică, iar în top management, insignifiantă.
Conducerea Grupului a fost cea care ne-a atras atenția că trebuie să corectăm acel dezechilibru.
Ni s-a oferit un plan. Am avut obiective clare, termene și indicatori de performanță.
Și am făcut-o.
Și a ieșit bine.
Nu pentru că femeile sunt mai bune decât bărbații.
Nu pentru că trebuia bifat un obiectiv de echitate.
Ci pentru că, atunci când alegi oamenii potriviți și îi pui în locurile potrivite, lucrurile funcționează. Și rezultatele apar.
Cred că exact în acest punct se află astăzi politica românească.
Am lucrat în multe domenii și cu echipe variate – la nivel local, regional, național și internațional.
În foarte multe dintre aceste echipe, femeile au fost majoritare sau au ocupat poziții-cheie. Unele au condus. Altele au construit.
Rezultatele? Foarte bune. Uneori, remarcabile.
Femeile vin cu o perseverență profundă, cu o claritate a direcției, cu o energie interioară care transformă ideile în acțiuni.
Bărbații aduc structură, ritm, decizie.
Împreună – lucrurile merg. Separat, nu e complet.
Din perspectiva celor trei ani petrecuți în administrația publică, pot spune clar: statul are nevoie de acest echilibru.
Un exemplu puternic este legat de Instituția Prefectului. Pentru prima dată din 1800 și ceva – la conducerea Prefecturii din județul meu a venit o femeie.
Îmi amintesc perfect imaginea: mergeam pe holurile Palatului Administrativ, iar pe pereți sunt afișate, în rame identice, portretele tuturor prefecților care au condus județul de la înființarea instituției.
Nicio femeie. Doar bărbați.
Chiar înainte de a-mi continua cariera într-o altă zonă publică, am fost întrebat cine cred că va ocupa funcția de prefect.
Am răspuns: „Nu știu, dar sper că a venit, în sfârșit, momentul pentru o femeie.”
Am primit un zâmbet vag ca reacție.
Când am aflat că acel gând s-a transformat în realitate, m-am bucurat sincer.
Dar mai mult decât atât – m-am bucurat să văd cât de mult a evoluat în bine instituția, cât de clar s-a simțit un nou mod de lucru, o nouă abordare, o schimbare de ritm și atmosferă.
O femeie în fruntea instituției a adus rezultate vizibile.
Un alt exemplu îl am din activitatea mea de Secretar de Stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Am avut o colegă – în același rol ca și mine.
Amestec de inteligență, eleganță, profesionalism și forță relațională.
Interacționa impecabil cu reprezentanții Comisiei Europene și contribuia semnificativ la absorbția fondurilor europene.
Astăzi, activează în top management bancar – dar rămâne o voce valoroasă, cu potențial real pentru poziții de cel mai înalt nivel politic. Și da, o văd acolo, în interesul României. E genul de om care ar putea fi mâine ministru sau chiar mai mult.
Și mai avem un exemplu notabil:
Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene este româncă.
A fost Subprefect de Brașov. A fost Secretar de Stat la MIPE.
Știu exact ce presupun acele roluri – pentru că le-am ocupat și eu.
Este o poziție de uriașă responsabilitate. Și o îndeplinește excelent.
Așadar, căutați acești oameni. Puneți-i în frunte.
Lăsați-i să muncească. Să construiască. Să creeze rezultate.
Nu e nevoie de egalitarism impus, de un 50-50 arbitrar.
Dar avem nevoie de un echilibru real între femei și bărbați, între viziune și execuție, între structură și intuiție.
Promovați femei. Aduceți profesioniști. Și va fi bine.
Și da – o spun și din propria experiență:
am lucrat cu astfel de oameni. Am învățat de la ei.
Și am construit rezultate – alături de ei.
Cred în merit, în valoare, în echipă.
Și în momentul istoric pe care îl avem acum de a face o alegere bună.
Lasă un răspuns